"Micro- broasca", asa am numit-o cand am zarit-o pe malul unei balti exact pe marimea ei, undeva pe marginea paraiasului care curge in apropierea Zarnestiului, Brebina.Piselul mic si colorat statea la soare pe gardul unei case din Zarnesti, la iesirea catre Poiana Marului. Era prea frumusel sa nu-l pastram, macar intr-o poza.
"Piciul", acest pisoi sugar a fost adus, impreuna cu fratiorii lui, de o femeie a carei oarecare buna intentie de a plasa pisioasii la niste familii i-ar putea scuza putin (foarte), gestul de a-i lua de langa mama lor si a-i aduce in curtea unei scoli.
Copilul care l-a adus pe acesta acasa sta vis- a - vis de noi si, desi au o curte spatioasa, parintii i-au refuzat micutului un camin. Asa a ajuns la tanti Roji in curte, unde l-am reperat noi rapid; am avut grija de el o noapte si o zi, descoperind ca un sufletel asa mic necesita mult timp si atentie: hranit cu seringa, culcat pe perna cu apa calda, verificand cat puteam de des ce mai face mititelul. Era o scumpete, dar singura care nu a fost de acord cu acest lucru a fost Betty: l-a scuipat, marait, iar pe noi ne-a muscat. A fost destul de categorica, asa ca am reusit sa ii gasim un camin primitor, unde a mai ajuns chiar in ziua urmatoare inca o pisuca.
M-am bucurat sa aflu ca stapanul avea experienta cu pisoii foarte mici si ca abia astepta sa aiba grija de el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu